Unde să-mi duc familia în vacanță? La Agrinegri în Campania
Te salut din Campania, locul ăsta minunat din Sudul Italiei. Aici am făcut multe descoperiri frumoase: de la oameni, la peisaje, la obiceiuri și locații despre care îți povestesc cu mult entuziasm, iar prima oprire o fac chiar la ferma unde am fost cazați. Îți spun încă de la început că am căutat o casă frumoasă în care să-mi duc familia și am găsit. Nu te rețin cu detaliile de ordin “tehnic”, notez doar că atunci când cauți un loc de cazare e bine să fii hotărât, să știi ce îți dorești, pentru că exact aia ai să găsești 🙂
Familia Negri
Într-un loc ca și Campania, chiar dacă e la mare, nu te încăpățâna să stai într-un hotel situat lângă plajă pentru că cel mai probabil ai să pierzi momente care îți pot face vacanța și mai frumoasă.
Agrinegri este o fermă mică, undeva pe un deal, langă Salerno. Negri este o familie nobiliară din micul oraș Fisciano, unde au trăit mai multe generații. Baronul Louis și-a construit aici reședința de vară, pe la 1800. Mai târziu, fiul lui, Antonio Negri a fost primar al localității pentru câțiva ani. Băiatul său, care i-a dus mai departe numele, a avut un rol imprtant în industria filmului italian, prin epoca lui “Dolce Vita”. Cu toate astea însă, nu și-a uitat rădăcinile și a ținut să păstreze legătura cu mica, comunitate din Fisciano, așa că a dat o mână de ajutor oamenilor de aici să transforme pământurile din Gaiano, plantate cu viță de vie, în plantații de aluni de pădure. Asta este pe scurt povestea oamenilor locului, acum să-ți spun puțin despre loc 🙂
Agrinegri, bioagriturismo
Odată ce ai urcat dealul ajungi în Gaiano, un sat mic unde poți număra pe degete localnicii. Aici ți se deschide o poartă și drumul te duce până la micuța parcare din fața terasei unui restaurant cochet. Tot drumul și împrejurimile îți încântă privirea cu copaci și plante care mai de care. Aluni, măslini și trandafiri superbi, asta mi-a rămas întipărit în minte. Mă dau jos din mașină și aud vocea unui bărbat care spune într-o engleză, cu un delicat accent italian “Bine ați venit! Ah, tu ești celebra Anamaria” 🙂 Oamenii mă știau deja pentru simplul motiv că venirea noastră aici a fost pregătită în cel mai mic detaliu și pentru că am ajuns să ne apreciem încă înainte să ne fi văzut 🙂 Ridic privirea și o văd apoi pe Monica Negri, fiica baronului Antonio, cea care a decis să ducă mai departe povestea din Gaiano, Fisciano. Monica este o tipă despre care merită să povestim, dar acum vreau să îți fac turul proprietății. Promit în schimb că ai să te bucuri de un întreg articol pe care îl dedic Monicăi și lui Gianni.
O casă veche superbă, cu grădini frumoase și multe locuri de relaxare
Grajdurile și casele în care au locuit muncitorii de la vinăria familiei Negri, au fost transformate în pensiune. Nu mai e secret pentru nimeni că asta este o procedură des întâlnită în toată Italia (și nu numai aici). Ce poate să iasă dintr-o asemenea schimbare este chiar de apreciat. Nu ne-a lipsit nimic, camera era spațioasă și bine organizată cu o baie numai bună pentru noi 3. Un pat mare cu așternuturi frumos mirositoare care să te răsfețe cu un somn liniștit. Fiul meu s-a bucurat de un pat considerabil mai mare decât cele special făcute pentru vârsta lui :-). Ca să ajung în cameră urcam câteva trepte care să mă ajute să am o privire de ansamblu asupra locului și împrejurimilor. Îmi era clar că cineva a studiat niște lucruri îninte să pună uși și geamuri clădirii. La fiecare pas un loc de relaxare și plante bine întreținute de însăși Gianni, partenerul de viață al Monicăi, pasionat de tot ce înseamnă grădinărit și animale.
O fermă mică, bucuria copiilor
Diminețile arătau așa; Gianni îi lua pe copii în jurul orei 9:00, se opreau la micul hambar, de unde luau toate cele necesare și se îndreptau cu voioșie către curțile animalelor: iepurași, găini, o capră simpatică, câteva rațe și gâște și doi măgăruși. Fermierul le explica copiilor ce au de făcut și îi lăsa să se bucure de tot ce le oferea ferma. Cel mai apreciat era momentul în care hrăneau iepurașii cu morcovi și adunau ouăle de la găini. Copii fericiți, părinți fericiți! Ce poți să îți mai dorești? Ah, chestiile care implică cuvinte de genul :delicios, gustos, sănătos le-am lăsat aproape de final 🙂
Mâncarea în Campania? MINUNATĂ
Tot ce am mâncat câtă vreme am stat aici era făcut în casă, iar din bucătărie ieșea mereu câte ceva bun. Echipă faină de bucătărese. Niște doamne cărora aș vrea să le mulțumesc pentru bunătățile de care noi o să ne amintim mereu 🙂 Printre oale și îmbietoarele mirosuri o găseam des și pe Monica. A fost chiar amabilă să îmi dea voie să descopăr câteva secrete ale lor. Asta nu acum, într-o altă poveste! La masă nu am văzut pe nimeni cu telefonul în mână sau preocupat de altceva decât de bucuria momentului care-i oferea o mâncare gustoasă și povești faine cu cei dragi 🙂 Asta este motivul pentru care nu am plecat de acolo cu prea multe poze la capitolul gourmet 😉
Claudia Corfu
Claudia este românca pe care am cunoscut-o aici și care contribuie în fiecare zi la treaba bine făcută la Agrinegri. Am să-ți spun și povestea ei. Am întâlnit-o și în bucătărie și la recepție și în momentele în care stătea liniștită lângă labradorul Baba. Un cățel la fel de iubit și apreciat ca și Argo al meu 🙂 Claudia locuiește la doi pași de clădirea principală a pensiunii, are atribuții de manager și a lucrat cu Monica încă înainte să apară acest agroturism.
Am încercat să îți fac o scurtă prezentare a locului și oamenilor, dar las cartea deschisă pentru că mai am atâtea povești să-ți spun despre Campania.
